Marcu 5:41,42,43
„A apucat-o de mână și i-a zis: „fetițo, scoală-te îți zic!”
Îndată fetița s-a sculat…
Isus a zis să dea de mâncare fetiței.”

Interesant, mi se pare, că Domnul Isus a înviat din morți fetița dar ea nu a înviat sătulă, ci… flămândă.
De ce nu a împlinit și această nevoie Domnul Isus?
Eu cred că motivul a fost că această nevoie era responsabilitatea familiei să o împlinească și nu a Lui…

Oare nu sunt situații când avem pretenția ca Domnul Isus să rezolve probleme care sunt în responsabilitatea noastră pentru rezolvare…
Poate e necesar să auzim și noi atenționarea din partea Domnului:
Dați-le voi să mănânce…!

Domnul își face totdeauna partea Lui… noi ne facem partea noastră?

I.B.

Matei 27:24
Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”

Iată un exemplu de cum NU trebuie ieșit dintr-o situație dificilă!
Și totuși de multe ori suntem ispitiți să procedăm la fel!

De dragul de a nu tulbura apele, renunțăm la dreptate… e preferabil liniștea, nu dreptatea….
Găsim noi o modalitate de a ieși frumos din încurcătură, spălându-ne mâinile, că doar imaginea noastră în fața celor mulți e mai importantă decât adevărul…

Cred că mulți dintre noi am fost ispitiți de aceasta abordare. E corectă?
Eu zic, folosindu-mă și de exemplu din lectura de azi, că NU.

De aceea, vă chem să ne rugăm să fim ajutați de Duhul Sfânt să nu renunțăm la dreptate și adevăr din dorința de a face pe placul celor mai mulți și nici din dorința de a ne păstra o imagine bună!

I.B.

Matei 4:7
„…este scris”, a zis Isus: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.”

Cred că mulți dintre noi am fost ispitiți, măcar odată, în același domeniu, amintit în versetul 6: tu ești copilul lui Dumnezeu și poți să faci un lucru sau altul; sau: tu ești credincios lui Dumnezeu, ție nu ți se poate întâmpla un lucru rău etc.
Din pricina aceasta, mă gândesc că e bine să ne amintim că relația noastră cu Dumnezeu nu este condiționată de ceea ce Dumnezeu ne face pentru viața de aici și nici nu-L obligă pe Dumnezeu să ne ferească de anumite evenimente nefericite, din punctul nostru de vedere.
O astfel de abordare este ispitire…

Relația noastră cu Dumnezeu e fundamentată pe dragostea Lui față de noi și a noastră față de El.
Această dragoste, și dintr-o direcție și din cealaltă, este necondiționată!
Cum vor decurge lucrurile într-o situație sau alta, legată de existența noastră de aici, ține de ceea ce Dumnezeu va considera că e mai bine pentru noi.
Chiar dacă e mai dificil să avem o astfel de abordare, cu cât dragostea noastră pentru Dumnezeu e mai profundă cu atât ne va fi mai ușor să privim evenimentele din aceasta perspectivă și nu-L vom ispiti pe Domnul Dumnezeul nostru.

Fiți binecuvântați!

I. B.

Isaia 41:13
Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: „Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!”

Mai mult ca oricând, în aceste vremuri, avem nevoie de siguranța relației noastre cu Dumnezeu!
Să ne amintim, frați și surori, că Dumnezeu ne-a ales pe noi, pe când eram noi încă păcătoși Hristos a murit pentru noi!
Să nu ne lăsăm descurajați că nu suntem la înălțime spirituală pentru a fi în grația Domnului!
El ne ia de mână, El ne vine în ajutor, pentru că ne iubește, nu pentru că merităm!
Să nu lăsăm ca disperarea, șoapta celui rău, să ne aducă în starea când să ne considerăm uitați de Domnul!
TATA nu-și uită și nu-și abandonează copiii!
Am fost neascultători, obraznici, risipitori? Cu smerenie să venim la TATA, recunoscând și cerându-ne iertare și „sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat. ” dar apoi
SĂ NE LINIȘTIM ȘI SĂ NU NE TRAGEM MÂNA DREAPTĂ DIN MÂNA LUI!
NU TE TEME DE NIMIC – NICI DE CORONAVIRUS!
Doamne ajută-ne!

I. Bădeliță