Matei 23:5a
Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuți de oameni. 

Mă gândeam azi, cât de mult am fost și noi prinși, de multe ori fără să ne dăm seama, de tendința de a face reclamă oricărei atitudini pozitive, oricărei fapte bune, oricărei slujiri a lui Dumnezeu și a aproapelui…

Și mă gândeam ce spunea Mântuitorul: „Tatăl tău care vede în ASCUNS, îți va răsplăti…”

Oare suntem mai aproape de condiția de UCENIC sau de cea de FARISEU?

Doamne ajută-ne să dovedim prin viața de zi cu zi că nu suntem „din lume” prin a ne lăsa conduși de aceleași principii ca cei care nu te recunosc ca DOMN!

ȘI ACEASTA SĂ SE VADĂ ÎN PRINCIPIILE DE VIAȚĂ A OMULUI DINLĂUNTRU! (23:24, 25, 26, 28)

I.B.

Matei 21:6
Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus.

Vă propun să meditam azi la câteva atitudini care-i caracterizează pe ucenicii Domnului Isus, amintindu-ne totodată că noi avem onoarea de a fi și ucenici ai Lui:

1. Ucenicii „s-au dus”.
Un ucenic nu e doar un consumator pasiv de învățătură de la mentor, ci este dispus la efort.
Nu știu cât era până la satul dinainte, dar era de mers, și ei au fost gata să facă acest efort…
Câtă energie, cât efort suntem gata să facem la porunca Domnului Isus?

2. „au făcut” 
Nu era tocmai comod să te apuci să dezlegi o măgăriță care nu era a ta și să fii privit ciudat de cei ce te văd (dacă nu, chiar să fii judecat greșit că vrei să furi), și totuși ei „au făcut” ce le-a cerut Isus.
Noi, când e vorba să facem ceva ce este clar că ne spune Domnul Isus prin Scriptură, suntem gata să facem exact cum ne cere El sau pentru a nu fi judecați greșit, pentru a nu fi interpretați, facem adaptări pentru a fi în ton cu… vremurile?
Nu e deloc simplu astăzi să facem tot ce ne zice El, dar un ucenic așa procedează.

3. Au făcut „ce le poruncise” Isus.
Sigur că Domnul Isus nu a folosit formule de genul „vă poruncesc” sau „vă ordon”, dar ucenicii au privit la ceea ce le-a cerut Isus Hristos ca la o poruncă a Domnului.
Noi, ucenicii de astăzi, privim la cerințele pe care ni le face Domnul Isus prin Scriptură ca la porunci care nu trebuie comentate ci trebuie doar… ÎMPLINITE?
Ucenic e cel ce execută, cel ce umblă în învățăturile mentorului său.
Știu că nu ne plac, de multe ori , acești termeni dar să nu uităm că chemarea noastră e să fim UCENICI AI DOMNULUI ISUS, să trăim deci ca atare!

I. B.

Matei 19:18, 19, 21c
Iată ce ne spune Domnul Isus că trebuie să avem în vedere în viața noastră zilnică:
„Să nu ucizi; să nu preacurvești; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta; să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” și
URMAREA LUI! ca ucenici credincioși!
Doamne ajută-ne!

I. B.

Matei 17:5b
„Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultați!”

Bine este, și Scriptura ne învață aceasta, să avem cuvinte frumoase la adresa Domnului Isus, să declarăm la nivel individual și de comunitate dragostea față de Domnul Isus, însă Tatăl din cer ne întâmpină astăzi cu Cuvântul Lui, care spune că doar acestea nu sunt suficiente. Noi trebuie să ASCULTĂM de Domnul Isus. Aceasta înseamnă că trebuie să monitorizăm măsura în care în viața noastră, poruncile Domnului Isus din Scriptură sunt normă de viață. De asemenea, cred că nu trebuie să facem greșeala să așteptăm directive noi, trimise de Domnul Isus Hristos spre noi în mod extraordinar (prin darurile Duhului Sfânt) atâta vreme cât poruncile “vechi” date de Domnul Isus și lăsate în Sfânta Scriptură sunt trecute cu vederea.

Să împlinim dar “tot ce trebuie împlinit”, după cum spunea însuși Domnul Isus către Ioan.

I.B.

Matei 15:8
„Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.”

Raportarea noastră la Dumnezeu constă în afirmații, declarații sau în convingeri puternice care sunt dovedite într-un mod de viață care dovedește iubire față de El și anume umblarea în ascultare de poruncile Lui?
Să avem curajul unui răspuns în conformitate cu realitatea trăirii zilnice!
Eu mai am de lucru cu mine însumi…

I. B.