Vineri, 20 aprilie 2012, grupul de surori al bisericii a vizitat pentru a doua oară Penitenciarul de femei de la Bacău. Iată impresiile surorilor:

Norina Cotleț:

„Lacrimi, tristețe în ochi și multă durere pe chipul femeilor din închisoare…un loc în care speranța, iubirea și dragostea lui Dumnezeu au putut fi împărtășite mamelor fără viitor…

E lucrarea pentru care mă rog de mult timp…”

Strugar Irina:

  „Am experimentat o zi în fața unor femei ce nu-l cunosc pe Dumnezeu…închise între zidurile păcatului… simțeam disperarea lor. Vestindu-le Cuvântul lui Dumnezeu, care spune că El este bun și drept să ne ierte păcatele (1Ioan 1:9), femeile au rămas cu speranță în inimi și cu zâmbetul pe buze.”

Carmen Marici:

„Când privesc deținutele în ochi, conștientizez că singurul lucru care mă diferențiază de ele este harul lui Dumnezeu. Și totuși am văzut chipul șters al lui Dumnezeu în fiecare dintre ele…”

Lăzurcă Ramona:

„Mulțumim Domnului pentru experiența aceasta și în special pentru libertatea ce o avem în Hristos. Am învățat să-mi prețuiesc mai mult familia și învățăturile sănătoase ce le-am primit de-a lungul timpului și să mă rog ca Domnul să deschidă inima tuturor în a împărtăși adevărul și în aceste locuri unde domnește păcatul.”

Simona Smocot:

„Zidurile unei închisori nu trebuie să fie o piedică pentru presărarea Cuvântului. Oamenii devin mult mai vulnerabili atunci când simt nevoia de a fi liberi. M-aș bucura să aud că cei ce au auzit Cuvântul își vor găsi libertatea deplină în Hristos.”

Magda Ilciuc:

„Dragostea lui Dumnezeu împărtășită într-un loc fără speranță și lumină…totuși cu făpturi create dupa chipul și asemănarea Domnului, pentru a căror mântuire ne vom ruga cu nădejde.”

Simona Ilciuc:

„O zi în slujba Domnului face mai mult decât 1000 în altă parte! Mulțumim Domnului pentru această experiență!”

Dana Semeniuc:

„Atunci când oamenii își dau seama de păcatele comise devin sensibili; asta e ceea ce am văzut în ochii deținutelor și nădăjduiesc că această lucrare va continua și cât mai multe suflete vor începe o nouă viață cu Isus.”

Simona Pojoga:

„Cu credința că sămânța semănată cu dragoste, Dumnezeu o va face să rodească, mulțumesc tuturor celor ce și-au deschis inima și ne-au sprijinit în rugăciune în lucrarea de misiune din penitenciar.”