Autor: Cornel Matei

Azi m-au învăluit motive de bucurie, dar și motive de tristețe… Oare asupra cărora  va zabovi sufletul meu…

Aseară am văzut mai clar culorile apusului, cum încercau să fure tot mai mult strălucirea soarelui, în final capturându-l ca pe un prizonier al nopții. A lăsat în urmă doar un cer cu stele căzătoare, iar eu încercam să le opresc căderea, înfricoșat de gândul că aș putea rămâne singur în așteptarea unui nou răsărit.

Visez la  tărâmurile unei alte lumi, în care nu voi mai experimenta fiorul nopții, unde va fi doar LUMINA, nici măcar umbre în care să se ascundă uneori sufletul meu de Tine.

Îmi doresc să fiu cu TINE Doamne!