Pentru că în perioada 21-23 iunie 2013 la Biserica „Filadelfia” va avea loc conferința cu Zac Poonen vă punem la dispoziție un articol scris de invitatul principal al acestei conferințe. 

Dumnezeu ne vorbește în multe feluri. Primordial ne vorbește prin Cuvântul Său. Dacă ceva stă scris în Cuvântul lui Dumnezeu, atunci nu trebuie să ne rugăm să aflăm voia lui Dumnezeu, pentru că aceasta a fost deja revelată.

Dumnezeu ne vorbește de asemenea prin circumstanțe. Domnul nostru are cheia tuturor ușilor (Apocalipsa 1:8) și atunci când El deschide o ușă, nimeni nu o poate închide și când EL închide o ușă, nimeni nu o poate deschide (Apocalipsa 3:7). Prin urmare, circumstanțele din viața noastră sunt un indicator dacă Dumnezeu vrea sau nu ca noi să mergem într-o anumită direcție. Nu trebuie să batem la o ușă pe care El nu a deschis-o. Trebuie, desigur, să ne rugăm atunci când o ușă s-a închis. Dar dacă, după repetate rugăciuni, ușa rămâne încă închisă, poate însemna că Dumnezeu nu vrea să intrăm pe acea ușă. Trebuie să îi cerem lui Dumnezeu să ne arate dacă așa stau lucrurile, sau dacă dorește să continuăm în rugăciune perseverentă pentru ca El să deschidă acea ușă (Luca 11:5-9).
Dumnezeu ne vorbește de asemenea prin sfatul fraților maturi și evlavioși. Astfel de oameni au trecut prin multe experiențe și ne pot avertiza de căderi de care noi nu suntem conștienți. Nu trebuie să îi ascultăm orbește, însă sfatul lor evlavios ne poate ajuta.
Dumnezeu ne vorbește adesea atunci când avem părtășie cu alți credincioși. Astfel, ne învață dependența de alți membri ai Trupului lui Hristos, chiar și în ceea ce privește revelarea Cuvântului Său.
Dumnezeu are întotdeauna ceva important să ne spună atunci când trecem prin încercare sau când suntem bolnavi.
Dumnezeu ne avertizează de asemenea prin eșecurile altora. Dacă, de exemplu, aflăm că un om al lui Dumnezeu a căzut în vreun păcat, este bine să îl întrebăm pe Dumnezeu ce lecții trebuie să învățăm din eșecul acelui om (pentru că toți suntem slabi) și cum putem să ne păzim noi înșine să nu cădem.
Dumnezeu ne poate vorbi de asemenea când auzim de vești despre răul care se face undeva sau despre accidente care au avut loc. Isus le-a spus oamenilor din vremea Sa să se pocăiască atunci când aceștia au aflat despre măcelarirea unor iudei sau când au auzit despre accidentul din Siloam când un turn a căzut și a ucis câțiva oameni (Luca13:1-4).
Uneori s-ar putea să fim presați de ceva și Domnul să ne încurajeze printr-un verset pe care îl citim când deschidem Biblia la întâmplare. Această metodă poate fi bună dacă ceea ce cautăm este încurajare și nu călăuzire.
Să ne ajute Dumnezeu să ne formăm obiceiul de a-L auzi pe El în fiecare zi. Acesta este cel mai important obicei pe care îl trebuie să îl dezvoltăm pentru a putea avea o viață spirituală în adevăratul sens al cuvântului.

sursa: http://www.cfcindia.com