Pe 18 octombrie, ne întâlnim din nou în interior.
Vor fi trei programe 09.00-10.30, 11.00- 12.30, 17.00- 18.30.
Dacă nu ai primit un mesaj personal care să îți spună la ce oră ești așteptat la biserica înseamnă că nu ești în unul dintre grupurile de casă de la Filadelfia.
Ce poți face?
Lasă un mesaj prin intermediul WhatsApp lui David Reguș: 0 747 387 770 și vom face în așa fel încât să răspundem dorinței tale de a fi la părtășie cu biserica.
Așteptăm să ne închinăm împreună Domnului care este sprijinul și adăpostul nostru.
Marcu 4:41
I-a apucat o mare frică și ziceau unii către alții: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar și vântul, și marea?”
Cine este Acesta?
Cu ce atitudine mă apropii de Acesta?
Acesta fiind Domnul Isus!
Mă gândesc că nu e de prisos să ne aducem aminte că Acesta este DUMNEZEU!
Este Cel prin care toate au luat ființă și este Cel prin care toate stau în ființă.
Este Cel care e onorat de natură și Univers, este Cel care primește și este vrednic să primească toată închinarea în ceruri și nu numai, este Cel în fața căruia duhurile „cad în leșin”…
Cum ne raportăm noi la ACESTA?
Poate e nevoie de mai multă reverență…
Poate e nevoie de mai multă închinare….
Poate e nevoie de mai multă ascultare…
Poate e nevoie de mai multă FRICĂ…
I. B.
Matei 23:5a
Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuți de oameni.
Mă gândeam azi, cât de mult am fost și noi prinși, de multe ori fără să ne dăm seama, de tendința de a face reclamă oricărei atitudini pozitive, oricărei fapte bune, oricărei slujiri a lui Dumnezeu și a aproapelui…
Și mă gândeam ce spunea Mântuitorul: „Tatăl tău care vede în ASCUNS, îți va răsplăti…”
Oare suntem mai aproape de condiția de UCENIC sau de cea de FARISEU?
Doamne ajută-ne să dovedim prin viața de zi cu zi că nu suntem „din lume” prin a ne lăsa conduși de aceleași principii ca cei care nu te recunosc ca DOMN!
ȘI ACEASTA SĂ SE VADĂ ÎN PRINCIPIILE DE VIAȚĂ A OMULUI DINLĂUNTRU! (23:24, 25, 26, 28)
I.B.
Matei 21:6
Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus.
Vă propun să meditam azi la câteva atitudini care-i caracterizează pe ucenicii Domnului Isus, amintindu-ne totodată că noi avem onoarea de a fi și ucenici ai Lui:
1. Ucenicii „s-au dus”.
Un ucenic nu e doar un consumator pasiv de învățătură de la mentor, ci este dispus la efort.
Nu știu cât era până la satul dinainte, dar era de mers, și ei au fost gata să facă acest efort…
Câtă energie, cât efort suntem gata să facem la porunca Domnului Isus?
2. „au făcut”
Nu era tocmai comod să te apuci să dezlegi o măgăriță care nu era a ta și să fii privit ciudat de cei ce te văd (dacă nu, chiar să fii judecat greșit că vrei să furi), și totuși ei „au făcut” ce le-a cerut Isus.
Noi, când e vorba să facem ceva ce este clar că ne spune Domnul Isus prin Scriptură, suntem gata să facem exact cum ne cere El sau pentru a nu fi judecați greșit, pentru a nu fi interpretați, facem adaptări pentru a fi în ton cu… vremurile?
Nu e deloc simplu astăzi să facem tot ce ne zice El, dar un ucenic așa procedează.
3. Au făcut „ce le poruncise” Isus.
Sigur că Domnul Isus nu a folosit formule de genul „vă poruncesc” sau „vă ordon”, dar ucenicii au privit la ceea ce le-a cerut Isus Hristos ca la o poruncă a Domnului.
Noi, ucenicii de astăzi, privim la cerințele pe care ni le face Domnul Isus prin Scriptură ca la porunci care nu trebuie comentate ci trebuie doar… ÎMPLINITE?
Ucenic e cel ce execută, cel ce umblă în învățăturile mentorului său.
Știu că nu ne plac, de multe ori , acești termeni dar să nu uităm că chemarea noastră e să fim UCENICI AI DOMNULUI ISUS, să trăim deci ca atare!
I. B.
Matei 18:33
Oare nu se cădea să ai și tu milă de tovarășul tău, cum am avut eu milă de tine?
Da, cu toții suntem de acord că Dumnezeu a avut și are milă de noi, dăruindu-ne iertarea pentru datoria care nu am fi fost în stare să o plătim…
Hai, în seara aceasta, să vadă Dumnezeu, la fiecare dintre noi, disponibilitatea de a ierta pe cei ce ne-au greșit într-un fel sau altul.
Hai, să „ne luăm mâinile de pe gâtul tovarășului de slujire” și să le ridicăm spre Dumnezeu într-un gest de recunoștință pentru HARUL mântuirii de care ne-a făcut Dumnezeu parte!
I.B.
Matei 14:16, 17, 18
…„dați-le voi să mănânce.”
Dar ei I-au zis: „N-avem aici decât cinci pâini și doi pești.”
Și El le-a zis: „Aduceți-i aici la Mine!”
De atâtea ori, atunci când suntem chemați să lucrăm pentru Domnul, lucrând pentru alții, reacționăm zicând: „ce am putea face? Nu avem decât… așa puțin!”
Nu avem talente speciale, resurse consistente, chemări divine…
Ce am putea face cu… doi pești și… cinci pâini…
Nu are rost să încercăm nimic, nu va da nici un rezultat..
Textul de azi ne învață ceva extrem de important.
Da, putem face ceva bun cu acele resurse limitate.
Putem să le aducem la Domnul Isus!
Și El va face minuni cu ele… prin noi!
Vrem să vedem astfel de minuni?
Dacă da, hai să avem disponibilitatea să venim cu ce avem la Isus, ca El să binecuvânteze puținul nostru și apoi să fim doar împărțitorii binecuvântărilor lui Dumnezeu pentru cei din jurul nostru!
Doamne ajuta-ne!
I. B.
Matei 11:29
Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.
Care e sursa păcii lăuntrice, a odihnii sufletului?
PURTAREA CRUCII LUI,
pe de o parte, și o părere echilibrată, care vine dintr-o atitudine smerită, despre sine….
Cum putem realiza acest mod de viață în umblarea noastră zilnică?
Privind la exemplul de viață a Domnului Isus și imitându-L…
Putem?
Da, pentru că Duhul Sfânt este în noi și ceea ce trebuie să facem e să ascultăm de îndemnurile Duhului!
Ce bine ar fi ca întrebarea: „Ce-ar face Isus în locul meu?” să nu o purtăm pe o brățară, ci în mințile noastre, atunci când trebuie să alegem… Punându-ne serios această întrebare, Duhul și Scriptura ne va învăța „chiar în ceasul acela”!
Să învățăm de la Domnul nostru Isus!
I. B.
Matei 10:32
„pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri”
Sigur că fiecare dintre noi dorește și așteaptă să fie pomenit, mărturisit în ceruri…
Iată de ce e bine să ne putem întrebarea: În ce măsură-L mărturisesc eu pe Domnul Isus înaintea oamenilor?
Să nu uităm însă că trăim vremurile când oamenii nu au nevoie în primul rând să audă cuvintele noastre despre Hristos, deși sunt necesare și acestea, ci mai ales „să vadă faptele noastre bune”, pentru a-L proslăvi pe Hristos în ziua cercetării lor!
De aceea, vă chem să vorbim oamenilor despre Hristos, dar mai ales să trăim în așa fel încât oamenii să-L vadă pe Hristos în noi!
Doamne ajută-ne!
I.B.
Ultimele comentarii: