Unul dintre ucenicii vestitului misionar irlandez Columba, din secolul VI, a mers să ducă Evanghelia în Northumbria. Când a auzit despre o credință nouă, regele locului și-a chemat înțelepții și i-a întrebat: „Trebuie să auzim despre Evanghelia asta sau nu trebuie?” Discuția s-a aprins. În cele din urmă, un bătrân a luat cuvântul și a spus: „Viața noastră este ca zborul unei păsări prin sala noastră luminată de sfeșnice. Pasărea vine din întuneric, face câteva rotocoale în jurul sfeșnicelor noastre și-apoi dispare iarăși în întuneric. Așa și noi venim din întuneric și ne întoarcem în întuneric. Dacă acești străini ne pot spune ceva mai bun, atunci haide să-i ascultăm!” Tocmai pe acest punct forte își întemeiază apărarea creștinismului și renumitul apologet creștin olandez din secolul XIX, Cornelius Van Til: Toate teologiile și filosofiile conduc inexorabil la întuneric și disperare. Toate celelalte filosofii, dacă urmăm sfârșitul lor logic, conduc la haos și iraționalitate. Doar creștinismul dă sens vieții. Doar cu Scriptura omul găsește atât răspuns pentru minte, cât și fericire în suflet.
Hristos oferă remediul total: nimicirea morții prin înviere, o revenire totală – trup și suflet – la o viață nouă prin credința în El.

Material preluat din cartea cu titlul „Galileeanul” de Lucian Cristescu.